MEETING POINT (2)

Olimpia Urdea

When Art and Clothing in the same matrix is ​​called FASHION 3 evenings dressed in fashion. 3 evenings in which fashion was the “prom queen”. 3 delightful evenings. For the first time, at TFF, all the art faculties in Romania met – thanks to the concept conceived by the organizers. Not only that. Many other countries were present on the podium in an explosion of textiles and colors.  I was there with 3 license collections. 3 graduates who deserved their place on the podium. Today  is about them, about 3 graduates and about their creations that took the podium at […]

MEETING POINT (1)

Olimpia Urdea

When Art and Clothing in the same matrix is ​​called FASHION Where else did Ariadne’s thread take me? It was at TFF … meaning Transylvania Fashion Festival. In a beautiful city in Transylvania – Cluj-Napoca – for three days, I met wonderful people: dr.Matei Miko (Producer/President of the Transylvania Fashion Festival), Nadya Valeva (President of European Fashion Council), Anca Balan (President of Romanian Fashion Council), Claudiu Pavelin Galatescu (artistic director), the representatives of Holde.ro,and of course, Anca Turcasiu, who presented the whole event. …And many other nice people from the organizing team. Everyone fully deserves our appreciation, of those who […]

DUET…

Olimpia Urdea

sau despre un parteneriat pentru eleganță feminină. Interoghez iar dex-ul, așa cum v-am obișnuit în postările mele. Duet…”Ansamblu de două voci care cântă împreună o compoziție muzicală, fiecare executând o partidă separată”. Extrapolând către parteneriatul care debutează azi, vorbim de un ansamblu de două…talente care se întâlnesc într-o compoziție vizuală de această dată. Fiecare dintre ele, pe un alt palier al artei vizuale: Eu, pe cel al artei veșmântului, Daciana (cu Mircea desigur), pe cel al artei unui accesoriu sine-qua-non: geanta. “Există un timp pentru creaţie, dar există şi un altul pentru ceea ce creezi”. (Antoine de Saint-Exupéry) Trăim în […]

-TIL

Olimpia Urdea

Atunci când degetele decid cumpărarea! Azi, firul Ariadnei ne conduce în Galeria Simțurilor… Matricea simţurilor noastre de bază numără cinci elemente. Care oare devine definitoriu în alegerea unei ţesături care va deveni veşmânt pentru trupul nostru? Ochiul? În mare măsură da dar…poate să ne înşele în multe privinţe. Un simţ care se exprimă simplu în acel „îmi place”, place ochiului,  dar este greu de argumentat. Auzul? Prea puţin, poate în unicul caz în care îmi doresc să aud un foşnet subtil, caracteristic mătăsii naturale! Mirosul? Nu prea îşi are rostul în lumea textilelor, doar în cazul nefericit în care anumite […]

O MICĂ VEDETĂ

Olimpia Urdea

Este un obiect ce poate fi categorisit de unii drept banal. Din ţesătură subţire, este de dimensiune relativ mică. A apărut ca o necesitate, având rol funcţional, dar poate fi şi doar “afişat”, ca obiect estetic. E inclus în categoria accesoriilor vestimentare. Răsfăţ al nasului, este martor remarcabil al timpului îndelungat al sensibilităţii. Unii îi fac un nod, atribuindu-i astfel rolul de aide mémoire. Vagabonzii vremurilor îl puneau în vârful băţului de hoinar, legat la cele 4 colţuri, pentru a-şi ţine puţinele lucruşoare pe care le posedau. Iar în secolul vitezei tehnologiile noi ne-au făcut cunoştinţă cu verişoara sa, din […]

Zip(zar)

Olimpia Urdea

Un cuvânt de titlu care, în regionalismul ardelenesc, înseamnă…fermoar. Ce are în comun acest regionalism cu termenul ZIP din engleză care defineşte acelaşi obiect? Simplu: prima silabă. Ce-a de-a doua silabă este cuvântul ZAR care în limba maghiară înseamnă lacăt şi care trimite – în cazul nostru – la acea piesă mică, mobilă, care culiseaza pe dinţii fermoarului (îi mai spunem şi cursor). Iată deci cum, prin alăturarea a două silabe, preluăm în regionalismul nostru ardelenesc denumirea pentru fermoar, explicată fiindu-i şi compunerea din fermoarul propriu-zis şi lacăt…Fermoar care în franceză se numeşte fermeture éclair, fermeture à glissière sau fermeture […]

Dungi şi compoziţii

Olimpia Urdea

Am promis să revin asupra dungilor materialităţilor textile şi a modului în care au fost ele exploatate în compoziţiile vestimentare ale fashion-designerilor. În combinaţii cu alte elemente decorative sau de sine stătătoare, dungile îşi etalează forţa de exprimare în vocabularul vestimentar.   Din largul mării, pe plajă Aminteam în postarea anterioară de dungile “marinar” care au intrat în moda începutului de secol XX, îndeosebi în ţinutele copiilor. “Micul marinar” devenise un soi de ţinută “de duminică  pentru copii. Iată însă că spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi debutul secolului XX, moda curelor balneare în staţiuni marine înseamnă costume de baie […]

O poveste cu…dungi

Olimpia Urdea

Nu, nu este despre zebre. Dar este despre dungi. Şi zebra are dungi. Are multe dungi. Albe şi negre. Întotodeauna m-am întrebat dacă zebra este albă cu dungi negre sau neagră cu dungi albe??? Despre dungi deci. Despre dungi în vestimentaţie. Povestea nu este deloc simplă dar extrem de interesantă. Dungile în vestimentaţie au avut un parcurs istoric semnificativ, plin de simboluri. Dungile, de când? O carte demnă de atenţie, cu un expozeu valoros, este cartea lui Michel Pastoureau. Nu îmi propun să reinventez apa caldă făcând o altă cercetare. Îmi permit să prezint o condensare a rezultatelor cercetării intreprinse […]

O singura plantă…şi 50.000 de utilizări !

Olimpia Urdea

Pare incredibil, nu-i aşa ? Şi totuşi… S-o luăm de la începuturi… Cânepa este este una dintre primele plante domesticite de om.Folosită pentru soliditatea fibrelor sale, sau pentru seminţele nutritive, sau poate pentru proprietăţile sale medicinale…cine ştie? Cert este că istoria utilizării acestei plante de către om este indisolubil legată de istoria dezvoltării societăţii umane. Paşi în istoria fibrei de cânepă Originea sa o găsim în zona fluviului Galben China? Sau poate în zona lacului Baikal? Ori la poalele munţilor Himalaya? Sunt alte întrebări care îşi caută răspunsul. Tot ce se ştie este că atestarea cânepii ca plantă sălbatică datează […]

“Lumina lunii ţesută…”

Olimpia Urdea

…aşa o numeau egiptenii undeva prin anul 3000 Î.Hr., în epoca faraonilor. Era simbol al purităţii, al luminii şi al fidelităţii. O purtau preoţii egipteni, iar mumiile erau înfăşurate în benzi rezistente care să le asigure păstrarea îndelungată. Moartea culturii sale din Egiptul antic a fost echivalată cu una dintre cele „șapte execuții egiptene”. Aţi ghicit? Este vorba de ţesătura din in ! Batrânul in! Sper să nu supăr această minunată plantă – inul – dar îşi merită pe deplin epitetul. Pentru că este cea mai veche materie textilă folosită de om. O echipă de paleontologi au descoperit în 2009, […]