Am promis să revin la această fibră
Poveşti cu şi despre bumbac…
Aţi auzit de “copaci indieni”? În secolul V Î.H. Herodot vorbea despre “copaci indieni”de pe care se strânge lâna ca de pe oi pentru a se ţese în haine nemaipomenit de delicate ! Aşa s-a născut legenda bumbacului cules din “plantele oilor”. Şi dacă vă uitaţi la imaginea acestei postări, oare nu vă fuge imaginaţia la aspectul lânei merinos? Cât de mult a greşit Herodot în imaginaţia sa?
Dar despre cum putem deveni mai buni pentru semenii noştri ştiţi? După convingerile hinduse, părţi din scrierile religioase Rigveda vorbesc despre aşternuturi moi făcute din bumbac, bumbacul fiind considerat un dar din rai. Cine dormea pe aceste aşternuturi, devenea mai bun cu semenii !
Ştiaţi că:
- Mumiile peruviene erau înfăşurate în materiale din bumbac a căror culoare şi textură semăna cu ale mumiilor descoperite în mormintele egiptene?
- Prima ţesătură din bumbac a fost descoperită în situl arheologic al fostului oraş Monenho-Daro (pe teritoriul Pakistanului de azi)?
- În Roma comerţul cu bumbac era cunoscut din perioada lui Alexandru cel Mare (sec. IV Î.H.)?
- Odată cu descoperirea Americii în 1492, Cristofor Columb a găsit în Bahamas culturi de bumbac? Se pare că americanii nativi cultivau bumbac, îl torceau şi îl vopseau cu extracte din plante.
În imagine, statuia lui Cristofor Columb din St. Catherine’s Park Funchal/Insula Madeira (arhiva proprie)
- În Florida, primele culturi de bumbac au fost aduse în 1556 de către colonişti?
- Primele filaturi de bumbac apar în Manchester în 1641?
- O revistă apărută în Franţa în 1937 scria: “Bumbacul pentru săraci, mătasea pentru bogaţi şi lâna pentru toţi”!
Şi un pic de matematică…
Un fruct matur de bumbac eliberează până la 30 de seminţe când explodează. Pe fiecare sămânţă sunt ataşate de la 5000 până la 16000 de fibre (în funcţie de zona de cultură/condiţii climaterice, soiul de bumbac, etc.).
Se cere să se determine câte fibre de bumbac pot fi într-un singur fruct matur de bumbac ?!
De la aceste fibre, până la ceea ce purtăm noi, se derulează un întreg proces tehnologic cu parametri bine stabiliţi.
De ce bumbac ?
- Este prietenos cu pielea, fiind delicat, moale, răcoritor. Agreabil la purtat, asigură confortul vestimentar.
- Este higroscopic. Absoarbe umiditatea corpului (transpiraţia) pe care o cedează treptat în atmosferă.
- Este rezistent în stare umedă, motiv pentru care poate suporta tratamente severe de spălare (pînă la 95°, bumbacul alb). Faptul că poate fi sterilizat îl recomandă pentru articolele de lenjerie de corp.
- Este rezistent la atacul insectelor.
- Faptul că este natural îl recomandă persoanelor alergice la fibre de altă natură, în special sintetice.
- Folosit în amestecuri binare sau ternare cu fibre sintetice, le diminuează acestora gradul de electrizare statică.
- bumbacul mercerizat este mai rezistent, mai strălucitor, mai bun absorbant. Din acest motiv se poate vopsi mai uşor.
Şi totuşi…
- Are rezistenţă slabă la lumină. În timp fibra se îngălbeneşte. Uscare recomandată: la umbră.
- Nu este rezistent la microorganisme, acestea îl descompun iar fibra putrezeşte.
- Bumbacul vopsit nu suportă temperaturi de spălare mai mari de 60° şi călcare la maxim 150°.
- Cultura bumbacului presupune un foarte mare consum de apă, resursă în continuă scădere la nivel planetar.
Cum să identificăm o ţesătură din bumbac
Dacă aprindem un fir de bumbac sau o mostră de ţesătură realizată din fire de bumbac, ea va arde uşor, degajând miros de hârtie arsă (datorită compoziţiei bogată în celuloză, ca orice fibră naturală vegetală). Arderea este total diferită între mostra de ţesătură şi cea de policoton (compoziţie despre care am vorbit într-o postare anterioară).
Şi acum…
Bumbacul spune o “nouă poveste”. Vă las să o ascultaţi, să meditaţi la progresul tratamentelor novatoare aplicate fibrelor şi/sau ţesăturilor din bumbac.
Până la următoarea noastră „întâlnire” amintiţi-vă să vă îmbrăcaţi…sănătos !
Bine de știut . Foarte interesant.
Multumesc Viorica. Te invit sa urmaresti in continuare postarile mele pe blog.
Prosoapele de baie din bumbac, comercializate la noi, dupa trei patru spalari au un miros neplacut. Oare de ce? Ca si consumator needucat, prefer raspunsul specialistului.
În primul rând trebuie văzut dacă compoziţia e pură. Dacă în compoziţie apare şi una dintre fibrele sintetice, în procent cât de mic (de obicei poliester), acesta poate fi motivul.
Un alt motiv ar putea fi natura/calitatea colorantului folosit pentru fibrele care compun articolul textil-în cazul tău prosopul (dacă e colorat, bineînţeles). Am păţit acelaşi lucru cu un tricou colorat din bumbac. Nu vreau să vorbesc despre made in…pentru că există produse realizate în…, preţ accesibil unei mase largi de consumatori, dar coloranţii folosiţi sunt îndoielnici (a se citi TOXICI)!
Bumbacul mai capătăt un miros neplăcut atunci când este afectat de microorganisme/degradare biologică. Microorganismele îl descompun şi bumbacul capătă un miros deazagreabil. Fibrele celulozice în general au rezistenţă slabă la degradarea biologică.
Îţi recomand să adaugi în compartimentul pentru detergent al maşinii de spălat doar bicarbonat de sodiu şi oţet. Lasă prosoapele să stea în această soluţie câteva ore, oprind ciclul de spălare. Apoi continuă ciclul de spălare (de preferat 60 de grade dacă nu specifică altfel instrucţiunile de întreţinere ale prosoapelor, mai ales în cazul celor colorate!).
Sau, lasă prosoapele în compartimentul congelatorului pentru 24 de ore. S-ar putea să ajute.
Sper să-ţi fie de folos. Şi…aştept feed-back !