Polycotton

Firul Ariadnei – Episodul 1 (continuare)

Reiau motivaţia care a declanşat acest prim episod filar:

O compoziţie fibroasă pe care am gasit-o la un model de rochie pe site-ul unui magazin ce comercializează articole vestimentare pentru femei: “95% policoton 5% elastan”.Data trecută v-am vorbit despre elastan.

Azi voi vorbi despre “policoton”, aşa cum am găsit compoziţia enunţată mai sus.

Să vedem ce poate fi “policoton-ul”?

Primul “loc” în care îl caut este bineînţeles Dex-ul.  Stupoare ! Rezultat căutare…nul ! Dicţionarul tehnic textil la fel ! Şi totuşi ! Apare într-un enunţ al unui magazin care comercializează on-line vestimentaţie feminină ! În ce măsură va şti eventuala clientă ce vrea să cumpere? Sau dacă preţul la vânzare este justificat ?

Haideţi să căutăm în dicţionar, să vedem ce ne vinde magazinul virtual ! Pornesc de la etimologia cuvântului. Poli- face trimitere (pentru că vorbim de compoziţii textile) la fibre sintetice (vezi poli-esterice, poli-amidice, poli-uretanice, poli-acrilonitrilice, ş.a. despre care voi vorbi în alte episoade). Coton înseamnă bumbac. Aşadar vorbim aici despre o compoziţie în care intră una sau mai multe tipuri de fibre sintetice în amestec cu bumbac. Doar că acest cuvânt nu apare sub această formă nici în Dex , nici în Dicţionarul textil. Astfel ajungem la deducţia logică că este un termen preluat şi “românizat”, aşa cum se întâmplă cu atâţia alţi termeni în ziua de azi.

E clar. E vorba de poly- şi –cotton. Aşa îl găsim uşor în Dex-Tex  “Polycotton – produse textile realizate din amestec de fibre poliesterice si bumbac”.

Evrika! ar spune un cumpărător neavizat care are răbdarea unui întreg astfel de demers. Oare nu era mai simplu dacă magazinul în cauză nu româniza termenul ? Nu toţi cumpărătorii ştiu cu ce au de-a face. Iar un comerciant la fel de neavizat ar putea spune “A, păi e bumbac !” şi ar fi, cel mai probabil, crezut.

Să vedem însă dacă e rău sau e de bine să avem de-a face cu o astfel de combinaţie în vestimentaţia noastră!?

În general în combinaţiile compoziţionale ale textilelor, logica este ca fiecare fibră componentă să vină cu proprietăţile sale pentru a susţine deficienţele celeilalte fibre. Aşadar fibrele care se găsesc într-un amestec compoziţional se susţin reciproc astfel încât calitatea finală a ţesăturii să fie superioară unei ţesături cu compoziţie pură. Analiza de faţă o fac pentru informarea purtătorilor, fără a ţine cont în mod expres de fiziologia vestimentară sau de impactul asupra mediului.

Haideţi să desfacem puţin din “firul Ariadnei” la compoziţia în discuţie:

Bumbacul

 avantaje:

material natural, confortabil, prietenos cu corpul fiind higroscopic şi hipoalergen, este uşor şi moale la pipăit.

dezavantaje:

ca în cazul majorităţii fibrelor naturale, resursele pe glob fiind în continuă scădere, este o fibră care se obţine cu costuri mari.

Polyesterul

avantaje:

preţ sensibil mai mic decât bumbacul, se şifonează puţin, se calcă uşor, se usucă repede, întreţinere uşoară, vopsiri şi imprimări care rezistă bine; stabilitate dimensională bună;

dezavantaje:

încărcare cu electricitate statică motiv pentru care se şi murdăreşte repede (atrage particolele de praf), nu lasă corpul “să respire”.

Ce putem concluziona?

Polycotton-ul este un material higroscopic, respirabil și durabil care înglobează cele mai bune proprietăți de performanță ale ambelor fibre. Prezența materialelor sintetice a dus la crearea de culori strălucitoare la vopsire, iar prezența firelor de bumbac a făcut ca materialul să fie respirabil și plăcut la atingere. De asemenea, datorită poliesterului, materialul nu este supus contracției și este mult mai ieftin decât țesăturile din bumbac natural 100%. Prezența fibrelor polyester nu permite țesăturii să se şifoneze, iar fibrele de bumbac garantează utilizarea sa hipoalergenică și ecologică.
Aşadar, o fericită compoziţie fibroasă care merită purtată ! În anumite condiţii însă. A se vedea cele ce urmează!

De ştiut¹

Enunţul analizat ca studiu de caz ne spune că rochia are în compoziţia sa “95 la sută policoton”. Bine, bine – ar spune un cumpărător – dar de unde ştiu eu cât este polyester şi cât este bumbac în cei 95% ? Îndreptăţită întrebare!
În practica textilă procentajul de amestec al celor două fibre nu este o constantă. Una dintre fibre o poate domina pe cealalta sau raportul poate fie egal. Sigur, la fel vor fi influenţate şi proprietăţile rezultantei, în funcţie de fibra dominantă. Cu cât cantitatea de polyester este mai mare preţul scade, dar scade şi calitatea tactilă a produsului finit.

Prin urmare putem avea mai multe situaţii:

  • Polycotton-ul care are compoziţia 65% bumbac, respectiv 35 % polyester, va avea preţul cel mai mare dar şi calitatea cea mai apropiată de a fibrelor naturale.
  • Materialul textil în care raportul celor doi compuşi este egal, va asigura o ventilaţie bună pentru corp, fiind şi rezistent totodată, cu un preţ mai mic decât în prima variantă.
  • La un raport invers, de 35% bumbac şi 65% polyester are o rezistenţă mărită cu un grad de respirabilitate pentru corp destul de redus. Preţul este scăzut, cu mare popularitate în rândul consumatorilor
  • Cea mai economică compoziţie are doar 15% bumbac , respectiv 85% polyester. Un material foarte rezistent, care se va întreţine uşor cu rezistenţă foarte bună a vopsirilor.

Toate acestea fiind ştiute acum nu mai este atât de greu de ales o atare compoziţie textilă, în funcţie de destinaţia pe care doresc să i-o dau, nu-i aşa ?
Nu trebuie uitat însă că o prezenţă mare a fibrei de polyester poate cauza reacţii alergice cutanate ! Iată de ce ultimele două variante de combinaţii este indicat a fi folosite doar pentru articole textile care nu vin în contact permanent cu corpul. Cum ar fi draperii, cuverturi, huse, etc.

De ştiut²

Conţinutul de polyester în compoziţia polycotton-ului face ca tratamentul de întreţinere să nu depăşească 40° la spălare. Centrifugarea la viteză mare de rotaţie nu este indicată, iar uscarea nu se face în bătaia directă a razelor soarelui şi nici în apropierea surselor de căldură. Odată spălat produsul, scuturaţi-l bine şi nu va mai fi nevoie să-l călcaţi ! Dacă totuşi apare o oarecare şifonare, călcaţi-l cu reglarea fierului de călcat la poziţia pentru mătase.

Sperând că am mai parcurs puţin din “labirint” cu ajutorul “firului Ariadnei”, până la următoarea noastră „întâlnire” amintiţi-vă să vă îmbrăcaţi…sănătos !

 

8 thoughts on “Firul Ariadnei – Episodul 1 (continuare)

  1. Interesant si mereu util,ca tot ce ne impartasesti tu! Multumesc, astept cu interes continuarea.

    1. Multumesc Olimpia. Pentru apreciere, pentru ca urmaresti cu interes informatiile pe care le impartasesc cu voi !

  2. Poți face un serial de mare succes, cu multe sezoane din acest Fir al Ariadnei. Ești un izvor nesecat de știință și un model de profesor. Am descoperit cu ajutorul tău materialul plycotton dar și Dex-TEx . Foarte tare! Mulțumesc. Acum știu unde să caut lista de abrevieri textile.

  3. Interesant. Proportiile de bumbac si polyester sunt standard in industrie?

    1. Nu Anca. Nu sunt standardizate. Eu am facut apel la cateva exemple, dar raportul lor poate fi oricare in functie de calitatile pe care doreste producatorul sa le obtina pentru amestecul textil. Vezi urmatorul articol.Multumesc pentru interes.

Comments are closed.