Azi mi-am propus să intru cu voi în “labirintul” „compoziţiei fibroase” a unui material textil. Sunt convinsă că toţi cititorii mei ştiu despre ce vorbesc, dar o scurtă trecere în revistă nu strică niciodată !
Termenul de „compoziţie fibroasă” trimite la acea etichetă de compoziţie care însoţeşte orice veşmânt şi care are legătură directă cu instrucţiunile de întreţinere. Folosesc „compoziţie fibroasă” deoarece ţesăturile/tricoturile pe care le purtăm sunt realizate din fire textile prin diverse procedee tehnologice, fire care, la rândul lor, se obţin din fibre textile prin procedee tehnologice specifice industriei textile.
Unii veţi spune “Care industrie textilă?” Pe bună dreptate. Cea care a mai rămas…din ceea ce a fost o industrie cu tradiţie şi ale cărei produse erau de calitate incontestabilă. Nu sunt cu “aruncatul de vină” dar…
Îmi veţi spune că nu doar compoziţia este cea care ne oferă informaţii asupra calităţii unui material textil. Aveţi dreptate. O serie de alţi parametri ca densitatea ţesăturii în strictă corelaţie cu porozitatea ei, structura ţesăturii, tratamentele ulterioare ţeserii la care a fost supusă ţesătura (cum sunt de exemplu impermeabilizarea sau tratamentul de antişifonare, imprimarea, ş.a.). Voi reveni asupra acestor aspecte la o altă întâlnire cu voi…
Etichetarea veşmintelor din punct de vedere a compoziţiei fibroase este reglementată la nivel de Uniune Europeană. Cei interesaţi să aprofundeze subiectul pot găsi informaţii aici sau aici şi nu numai. Google ştie ce informaţie să ne dea dacă interogarea este specifică !
Studii de caz:
Compoziţia pură
Avem aici eticheta unei ţesături din bumbac 100 %. Pe această etichetă compoziţia este explicită, redată în 6 limbi (Ce spuneam de globalizare?). O putem găsi însă şi abreviata, conform standardizării internaţionale, respectiv CO (de la cotton). Dacă căutăm compoziţia în limba română (mai rar în ultimul timp, se presupune că toţi cunoaştem măcar o limbă de circulaţie internaţională !) vom găsi fie explicit 100 % Bumbac, fie abrevierea 100% bbc.
Fac abstracţie de instrucţiunile de întreţinere evidenţiate pe aceeaşi etichetă. Vor face subiectului unei alte derulări a “firului Ariadnei”.
Amestecul binar
Rolul amestecurilor de fibre în compoziţia anumitor produse textile este acela de a le conferi un complex de calităţi cerute de destinaţia produsului respectiv, calităţi pe care o singură componentă fibroasă nu le acoperă.
Compoziţia de aici este o compoziţie de căutat. Lâna care aduce confort la purtare, izolaţie termică foarte bună, în aceeaşi matrice cu mătasea naturală asigură un confort crescut în timpul purtării completat de un tuşeu agreabil. Slaba rezistenţă la frecare şi tendinţa de împâslire a lânii sunt diminuate prin prezenţa mătăsii. O compoziţie textilă prietenoasă cu corpul, prietenoasă şi cu mediul.
Etichetă pentru un articol vestimentar căptuşit
Materialul de bază (ţesătură pentru palton) are o compoziţie pură (100%lână), în timp ce căptuşeala are compoziţie binară: o fibră artificială pe bază de celuloză (acetat) şi o fibră sintetică (poliamida), amestecul fiind oarecum echilibrat. Voi reveni asupra calităţilor şi deficienţelor acestor fibre în momentul în care voi “da” de ele în ghemul Ariadnei !
Amestecuri ternare
Aşa li se spune în practica de specialitate amestecurilor din 3 sau mai multe fibre. Care este rostul unui astfel de amestec într-o compoziţie textilă? Fiecare fibră îşi aduce propriile calităţi în vederea susţinerii compoziţiei, ameliorând deficienţele celorlalte. Lâna va conferi proprietăţi absorbante amestecului de fibre sintetice (acryl şi Nylon), în timp ce fibrele sintetice vor conferi stabilitate dimensională lânii şi îi vor atenua tendinţa de împâslire.
Este vorba tot despre un articol captuşit cu ţesătură ce are compoziţie 100% poliester.
Şi acum, haideţi să vă înveselesc ziua cu câteva etichete care vă vor aduce zâmbetul pe buze! Poate fi interpretată ca o tehnică de marketing, nu ?
Voi ce mesaj captivant aţi scrie pe eticheta unui articol vestimentar?
Până la următoarea noastră întâlnire, nu uitaţi să vă îmbrăcaţi…sănătos !
Tradiția țesăturilor noastre , naturale , de pe plaiurile mioritice ar trebui să renască , să înlocuim materialul sintetic cu unul natural , să repornit industria textilă … să nu mai exportăm ovinele noastre in țări străine , pe vapoare supraîncărcate … să îi stimulăm pe crescătorii de ovine să aducă pe lângă rasele noastre autohtone și alte rase cu lînă fină … eu cred că in Carpații noștri s-ar aclimatiza forte bine și lama și alpaca … ar face casă bună cu merinos de Palas … atunci să vezi țesături naturale și de calitate !
Da Rodica, ar trebui…Doar ca globalizarea ne-a dus într-o cu totul alta zona. Mai exista cateva enclave care se manifesta timid – fiind vorba de traditia tesaturilor noastre. De aceea am initiat aceste discutii pe blog. Pentru ca am ajuns sa consumam fara sa stim ce consumam in materie vestimentara. Consumam doar moda ! Am primit de-a gata tot ceea ce ni s-a servit – a fost euforia imediata de dupa anii 90 – dar trag nadejde ca ne vom reveni incet. Tendinta de intoarcere la materialitati naturale exista in toata lumea. Problema este de resurse. Las subiectul deschis pentru o alta intalnire cu cititorii mei.