Să nu mă întrebați de ce acești omuleți albaștri…Inițial voiam să postez fără imagine. Nu e vorba aici de extratereștri. Am ales această culoare pur și simplu ! Iar gestica…nu vi se pare că este a cuiva care stă cu mâinile goale în faţa inamicului nevăzut ?
Prolog
Ce temă te-ai gândit să abordezi!?! – veţi spune. Da, poate părea ciudat dar…prea e la ordinea zilei!
În urmă cu câteva zile, un comerciant de articole vestimentare îmi spunea că, de la finele lui martie nu a avut vânzări pentru ţinute de zi nici cât vindea într-o lună în anii…sănătoşi. Explicaţia o ştim cu toţii. Mai în glumă, mai în serios, i-am spus că…ar fi trebuit să se adapteze din mers şi să vândă…- ați ghicit – ţinute de casa. Ştiţi care a fost răspunsul? “Am vândut toate capoatele cu care stăteam pe stoc de mai bine de 5 ani !!! Am cerut producătorului să îmi mai trimită şi mi-a spus că nu a mai produs capoate de mai bine de 7 ani !!!”
Vă las pe voi să concluzionaţi vis-à-vis de felul cum ne adaptăm situaţiei şi cât de repede o facem !!!
Eu mi-am propus să vă vorbesc azi despre cu totul alt aspect al vieţii în pandemie.
Veşmântul -interfaţă
M-am tot gândit, am ascultat, am citit…cât de mult ne protejează veşmântul pe care îl purtăm în timp de pandemie? Dacă o face…Nu voi vorbi despre mască (care a devenit un accesoriu vestimentar sine qua non!) ci despre veşmânt ca termen generic ce referă acoperământul trupului.
Veşmântul este o interfaţă între trupul nostru şi mediul ambiant. Dar tot în mediul ambiant se propagă şi acest virus care ne dă dureri de cap (la propriu şi la figurat). Nu discut asupra modalităţilor sale de propagare, sunt specialişti care să o facă. Oricum incertitudini sunt destule. Bâjbâieli la fel. Ce era valabil mai ieri nu mai e valabil azi (salutul cu cotul versus mâna la inimă), etc. Şi Doamne, ce dor ne e de o îmbrăţişare ! (până nu demult unii ofereau îmbrăţişări semenilor…ce vremuri !)
Eu încerc doar să-mi lămuresc câteva aspecte…vestimentare. Şi de ce nu, haideţi s-o facem împreună, din experienţa voastră, din ce ştiţi, din ce aţi aflat. Las aşadar “uşa deschisă” părerilor voastre.
Din ce spun specialiştii
Cât rezistă acest Coronavirus pe vestimentaţia noastră? Centers of Diseas Control and Prevention (CDC) spune că acest coronavirus poate supravieţui de la câteva ore până la câteva zile pe anumite suprafeţe, inclusiv pe haine.
Carol Winner, specialist în sănătate publică, arată că unele haine pot să conţină picături respiratorii, în măsura în care le purtăm de mai multe ori. Aceste particule se usucă în timp, făcând inactiv virusul. După spusele lui aceste picături s-ar usca mai repede pe suprafeţele textile compuse din fibre naturale.
Un medic generalist și medic de urgență, Janette Nesheiwat, sugerează că poliesterul și materialele precum elastanul pot reține germenii mai mult decât țesăturile pe bază de bumbac.
National Institute of Allergy and Infectious Diseases precizează că anumiți viruși pot rămâne activi două sau trei zile pe plastic și oțel inoxidabil, 24 de ore pe carton și patru ore pe cupru. E de gândit, deoarece nasturii, fermoarele, cataramele şi alte auxiliare vestimentare pot fi realizate din aceste materiale.
Rodney E. Rohde, profesor și președinte al Programului științific pentru laboratoarele clinice de la Universitatea din Texas, reiterează importanța spălării hainelor în apă fierbinte. El recomandă utilizarea detergenţilor care conţin înălbitor deoarece acest mediu le este dăunător viruşilor şi îi distruge.
La modul general privind, părerile sunt împărţite. Unii cercetători sunt de părere că virusul rezistă pe ţasături până la 12 ore, alţii că virusul rezistă doar 4 ore.
„…nu există încă nicio cercetare concretă cu privire la timpul de supraviețuire al coronavirusului pe cămăși, pantaloni, adidași sau cravate, dar se pot face câteva presupuneri. Testele au arătat că virusul poate supraviețui pe suprafețe “neporoase”, cum ar fi hârtia sau cartonul timp de 24 de ore, și pe plastic și oțel timp de până la trei zile. Îmbrăcămintea este o suprafață „poroasă”. Interstiţiile dintre fibre fac mai dificilă aderarea virusului.”, spune dr. Philip Tierno, microbiolog la NYU Langone Health.
Vorbind despre fibre
Iată că vorbim din nou despre bumbac în termeni cât de cât optimişti. Un aspect pe care îl comportă bumbacul vis-à-vis de fibrele sintetice este faptul că tratamentele de întreţinere în cazul bumbacului permit temperaturi mari de spălare (peste 60°) şi călcare la temperaturi la care virusul nu mai trăieşte. Este indicat ca spălarea să fie programată la o durată cât mai mare. Uscătorul de rufe este recomandat deasemeni a fi folosit deoarece provoacă uscarea picăturilor rămase pe haine, ceea ce duce la dezactivarea virusului.
Bumbacul rezistă şi la tratamentele de întreţinere în care s-au adăugat înălbitori.
Să dăm aşadar atenţia cuvenită bumbacului (îl numeam „rege” în articolul anterior, în alt context, desigur!)!
Un alt aspect la care mă gândesc acum, cu trimitere la fibrele sintetice. E clar că nu suportă tratamente de întreţinere (spălare, călcare, uscare) la temperaturi mari. Drept urmare cresc şansele ca eventualii firuşi ataşaţi lor să nu fie distruşi.
Dar non-proprietatea fibrelor sintetice de electrostatizare (vă mai aminţiţi experienţa cu piaptănul din şcoala primară…) are oare ca efect captarea mai facilă a virusului de pe o suprafaţă contaminată cu care vine în contact? Ştim că prin electrizarea lor fibrele sintetice atrag particolele de praf. Dar virusul ? Nimeni nu a făcut până acum nici o referire la acest aspect. Iar căutările mele au fost îndelungi.
Avem și vești bune !
Experţii de la PRONEEM dezvoltă singurul tratament textil francez cu funcționalitate antivirală ridicată, eficacitatea lui a fost dovedită pe SARS-CoV-2. Tehnologia în sine constă în formarea unei bariere durabile și permanente care neutralizează infectivitatea SARS-CoV2 pe suprafețele textile.
Tratamentul VIRALSTOP foloseşte proprietățile antivirale ale zincului pirition și oxidului de zinc alături de alte ingrediente active.
„Testat pe probe de diferite tipuri de textile, este până în prezent singurul tratament francez testat pe tulpina SARS-CoV2 care și-a demonstrat eficacitatea în neutralizarea virusului. Acțiunea sa virucidă reduce populația virală cu mai mult de 99,99%, crește nivelul de protecție a materialelor textile și limitează transmiterea virusului.”
În loc de concluzii
Iată că această sperietoare care ne ameninţă de luni bune nu pleacă încă…Ba se mai leagă şi de veşmintele noastre. Depinde de noi, de cum ştim să avem grijă şi de ceea ce îmbrăcăm, pentru a ne simţi protejaţi.
Până la următoarea noastră întâlnire, nu uitaţi să vă îmbrăcaţi…sănătos !